Suntem doar niste ingramadiri de iluzii..Totul pentru om este, in acceptia mea o iluzie...Exact ca fumul ce iese dintr-o tigara..iese si dispare la fel de repede, asa si noi..existam pentru o fractiune de secunda dupa care viata ne inghite..Isi deschide falcile necrutatoare si musca..Asa cum hota aeriseste camera, asa si viata..curata pamantul de noi..Si ce ramane in urma fiecaruia? Durerea prietenilor, a rudelor si a celor cu care am interactionat...In panza de paianjen a vietii toata aceasta durere este doar un fior..o emotie...
As fi vrut sa scriu ceva personal ...dar poate acest mic fragment este mai personal decat veti intelege...poate spun mai multe decat daca as fi scris exact ce se intampla...
se pare k nu sunt singura care transpune viata in fumul de tzigara...nice:)
RăspundețiȘtergere